воскресенье, 2 октября 2011 г.

Ca e toamna...

E toamna...
A-ti observat?
Ca e toamna....eu pot sa spun ca e toamna....in octombrie....ce frumos suna...
Octombrie...Iubire de octombrie...insasi aceste cuvinte te fac sa crezi ca in aceasta luna ai simti ceva fenomenal...ceva care s-ar asemana cu ideal....o iubire geniala....si as putea continua...dar,
e toamna....
Si,
Si iubesc,
Ca e toamna...sau
ca iubesc !

E toamna, si eu iarasi imi amintesc de celelate toamne, in care am fost obsedata de iubire...imi amintesc, pentru ca, simt iarasi acel sentiment, obsesia.
Sunt, obsedata  de, Muza, pe care cind o caut n-o gasesc, iar cind n-o caut ma gaseste ea pe mine.
Mi-ai terorizat tot, tot sufletul e, cenusa ramasa, a frunzelor arse.
Ochii tai mari, si incremeniti, uneori incordati, si mereu parca se uita doar intr-un punct al lumii, dar o vede pe toata. sunt, parca vesnici, si din ciocolata amara....

Nu va place toamna, ca e frig, ca e noroi, ca e ploaie, ca nu-s intilniri, si nici mie nu-mi place.
dar e atit de frumoasa, atit de a mea, si face-o mare parte din mine, ca ma doare cind o vad cum se chinuie, cum  ii e dor de mine si de poeziil mele, ti le dau, dar ti le dau scumpo pe toate,
sunt ale tale...
dar mie teama , caci in ele sunt, amintirile, toate, azvirlite-ntre cuvinte...
regaste-te in ele, ca intr-o alta viata...
De la geamul meu, toamna asta e o toamna superba, frunzele  si de pe jos si care-au mai ramas prin copaci, sunt usor subliniate de raze parca mai mai ard pe ramuri, castanele sunt cazute pe jos, scuturile de care s-au tinut pina acum pe copac, matura iarba batrina, iar eu....
Eu, am avut chef sa string intr-un cos, castanele de pe jos, era ce era frumos, dar dupa ceva timp, sau uscat si-au ramas acolo incremenite, pe ploaie si pe vint....
Ca si noi, tii minte?
Mereu impreuna, asa au stat si ei, ghemuiti unul linga altul.

Toamna in suflet, in sufletul meu, nu-mi luati frunzele, sunt prea amintirii, si nici macar nu va trebuiesc.
Pina la urma ce-ati face cu ele?
Le-ati arde, le-ati calca in picioare ca niste maniaci ai trecutului?!! da, asta a-ti face, si doar ca sa nu-mi ramina mie, ce egoisti, si ziceati ca sunt eu EGOISTA.....prefacutilor....
Mai prefacutilor, hai mai lasativa vrajeala.....si sa nu v-aud, sa nu v-aud ca-mi ponegriti sufletul(TOAMNA), spunind ca e urit(A).
Bai, e toamna...
Si eu simt, cum vintul imi zboara prin pletele-mi castanii, simt, cum imi spune ca traiesc.

Cite explicatii mai au si frunzele astea, nu-i asa? ba ca-i amintire, ba ca-i suflet, ba ca-i timpul ce-a trecut, ba ca-i...ca-i nimic....ba ca-i etecera....
si pina la urma....eu mai asociez frunza, nu doar ca pe-o amintire, ci ca pe amintirea TA...



Nu ma lasa sa ma duca vintul departe, departe de tine copacule, caci nu m-as mai putea intoarce...
Ca e toamna, uriti-o dar in gind!!!
Faceti ce vreti, spuneti ce vreti, scriti ce vreti, ginditi ce vreti, (timpu e liber) dar Toamna e cel mai frumos anotimp....!!!
De ce?
Ca e toamna.....
Si,
Si iubesc,
Ca e toamna....sau


ca IUBESC !

Ahhhh!!!
 [ Blogusor, blogusor....ce dorrRR mi-a fostt...n- am putut sa intru  pe site de cind am publicat utima postare....
am avut atitea sa-ti povestesc...dar am sa fiu mai succinta...caci majoritatea intimplarilor le-am uitat...:(
poate ca pentru ca nu erau asa importante...]

Da...am ramas sa-ti povestesc cele imimplate in urma renumitei [ Pauze ] .
Care da, se sfirsise in a doua zi...chiar imi paruse rau de faptu ca macar 3 sau 4 zile nu a durat, dar la un moment dat intelesem ca ai nevoie de mai mult timmp sa te imprastii de cit sa te aduni...
 Si, totul parca devenise citeodata dupa asteptarile mele (a noastre) sau nu, iar atunci cind pahaaru se umplea de fiecare data, pur si simplu beeam din el...

Ma cunosc, sau poate  imi cunosc cerintele, asteptarile, egoismul, gelozia, tristetea(cit de lunga si durabila), ura, fericirea(nenteleasa de ce o am), si inca multe altele....da  le stiu, pentru ca, am trecut prin toate astea, dar asta nu inseamna ca asa se numesc, caci cum s-ar numi acel sentiment de ura si iubire la un loc, sau de tristete si fericire sau....pot sa-i zic doar de ce culoare e, si de multe ori e sur, nicioadata nustiu, si numi pot da seama, daca dintre aceste 2 culori alb/negru, in care este mai mult, si in care mai putin...

Le simt, simt, cum imi domina trupul acei fluturasi, simt cum sufletul e gol s-apoi plin s-apoi gol, si iar...
dar,ce sunt ei, care din acei fluturasi sunt mai multi si mai puternici ???!
de multe ori simt ca iubirea, dar,
iarasi acel dar. revine..
poate ca cindva...o sa scriu ceva care s-ar intitula : "Reintoarcerea lui dar"...
da...asa cred si eu....prostiii...
defapt cam tot ce gasitit pe aici,,,sint bucati de-ale prostiei....




вторник, 13 сентября 2011 г.

Marti - a doua zi

Ah!!!....
Ziua de marti,,,,de obicei nu iubesc Martea, de cind ma stiu, cred ca mi sa pu spata pe aceasta zi pentruca citiva ani la rind aveam geografia martea si multe alte lectii caremi displac, precum mate, etc,.Si de-atunci, ziu asta o iau ca pe-o zi trecuta cu vederea.
Si, acum, sicer zic, ca stau seara si scriu, e 23:08 si pot so numesc ca pe-o zi trecuta cu vederea.
Azi, e Marti, e a doua zi, care face parte din pauza noastra stupida,.dar poate nu?!
Si mai e si a doua zi din saptamina, si la drept vorbind a trecut destul de simpla, ca oricare alta zi din scoala, pe care-am s-o uit usor.
Renuntind la gindul ca trebuie sa ma gindesc la tine, azi dimineata l-am pus iarasi pe Doga sa ma trezeasca, iar am citit, trezestete somnorila,si iar am facut primul pas cu dreptul....
M-am schimbat, am luat micu dejun, am facut igiena, si am pornit spre scoala.
Mergeam cu tata pe drum, era o dimineata aceeasi, numai ca nu dovedisem s-o admir, caci eram ocupata i discutiile cu tata, despre viitor...despre dragoste, si despre alte chestii, pe car eincerca sa mi le explice, dar..o masina mi-a fost ca salvatorul clopotel, cind il luase, eu imi continuasem drumul spre scoala, de-acum singura...
O luasem pe scurtatura, si mergeam incet, pe cararusa, cum mergeam incet, incepu sa bureze putin, cadeau mici picaturi din cer,si ma stergeau de gindurile inutile.
Cind trecusem prin fata casei tale, incepu-i sa ma gindesc numai la tine, pina cind profa de Franceza, ma strigase s-o ajung, inca o discutie obositoare in drumul spre scoala...
Dar as face o paralela....ziua de ieri imi paru una obinuita, ma gindeam la tine ca ai plecat intr-o calatorie si te vei intoarc epeste citeva zile, si totul va reveni la normal .
Insa  azi dimineata, era prea limpede, si am avut senzatia aia pe care-o ai , dua ce te desparti de cineva, am simtit aceeasi mihnire de singuratate, nu am simtit dorul fata de tine, ci lipsa ta, te-am simtit ca pe cineva de care m-am atasat nespus de mult, si care incepea sa-mi lipseasca din ce in ce mai tare, imi simteam fluturasii din stomac morti, ucisi, sau poate sinucisi, de noi,,,,mi-am simtit golul din suflet si mai gol.Tindeam sa-ti aud vocea, dar eram dezamagita c a sunt prea sensibila, insa fericita ca totul e suportabil, eram cu gindul tinut dirz sa nu incep eu primul pas.
La scoala orele au trecut la moment foarte greu, dar dupa ce-au trecut mi sau parut o risipa, aproape 3 jumatati dn 3 lectii pe car enu leam facut, am citit, si  daca sincer, atucni doar imi dadu putere sa nu ma gindesc la tine, eram ocupata si doareams a fiu ca sa nu ma gindesc la tine, itnrtun sfirsit am reusit sa te tin departe.
In drumul spre casa, trecus prin fata apartamentului tau, aveam imrpesia ca din urma mea esti tu, dar paote erai inaintea mea, cine stie?! sunt doar presupuneri....
Eu doar te simteam linga mine....si-atit....
Pe drum ma gindeam la tine, ca la o iubire neterminata, neinceputa, inca tinara, si deja pierduta, uneori aveam impresia ca te iubeam.
Si chair imi dorea sa te sun si sati zic : Te iubesc!
Dar, imi aduceam aminte de unele momente si-mi luam ramas bun cuvintului Iubire, mai ales dupa ce citisem aproape jumatate din carte, se cam asemana cu ceea ce traim noi, si am inteles multe din ea, am inteles ca femeie iubeste, doar ea, barbatul, e un Profitor, are doar scopuri, si le atinge, iar apoi, sfirsit...insa nu intelege ca pin ala urma barbatul are nevoie de femeie, nu invers, din toat epunctele de vedere...
Cind imi faceam temele, vazusem ca mai sunat, si ca miai scris, ma bucurasem, apoi am vorbit, dar ma simteam stinjenita, si poate vinovata, caci nu-mi terminasem ceea ceincepusem.
Ma simteam ca m-am tradat fiindca i-am raspuns, si inc ama simt, si inca mult as ao sa simt,...
Azi iar am ajutat-o pe mama, iar am facut teme, si am  creat o legenda despre Zeita victoriei, si dupa am stat pe net, n-am facut mar elucru, dar dupa ce am terminat, imi inchisesem camera, si ma refugiasem in calculator, printre rinduri,ca sa vorbesc cu tastiera)))))...
Am vorbit pe skype, si chiar imi era dor de tine, insa, dupa ce citisem cartea de ieri, si dupa ce  comparasem momentele noastre cu a lor, mi se facuse in timpul discutiei din ce in ce mai scriba fata de tine, si nu numai fata de barbati....
Pot sa va aseman doar cu valurile, ia rpe noi cu niste stinci....
Char crezusem ca ti se facuse dor si ca, nutiu....dar, ma inselasem, mai ales, dupa cemi spusesei ca ai avut o zi super, ca toate celelalte, atunci chiar incetasem sa te mai ascult, caci imi era scirba de voi genul masculin...
Ma simeam in rolul  Jeannei din Cartea O viata, desi era folosita, dupa cum am inteles eu, ea iubea.
Si, poate si eu iubesc...
Azi, am mai invatat, ca dragostea adevarata e cea dintre adolosecnti, e cea mai pura, caci dupa adolescenta, vin angajamentele, datoria, teama, cearta, neajunsuril etc, numai nu iubire...si-atit....***

Sunt dezamagita fata de mine,  nu am dovedit sa ma adun, nu pot sa spun lucrurilor pe numa, dar ce stiu acum e ca totu-mi pare-o iubire imprastiata, am mai inteles ca vreau sa precizez un lucru, nu vreau sa te pierd, iar daca ar fi sa te pierd mai bine acum....
Asaca, as vrea sa-ti zic, sa te decizi, caci inima mea-i inima in trup, dar sufletul o tulura.
Caci, si-asa toate-s clare, numai eu sunt TULBURE...
Chiar, imi pare rau, m-am asteptat la mai multe de la mine, dar, mai bien acum de cit nicioadata***

Si, nici nu vreau, sa dorm, as vrea sa citesc pentru totdeauna, caci doar cititul imi  duce inima, in alta parte, intr-o parte in care pot sa traiesc.

23:42 sunt obosita si ma simt oribil,  si am ascultat pina acum prea mult LOve....





Noapte buna
si bisouXXX

понедельник, 12 сентября 2011 г.

Prima zi - Luni

NE-am zis : Hai sa NE adunam frunzele care-au cazut pe jos, asta noi (artarii) s-apoi sa vedem cite mormane avem, sa facem din mai multe unul si sa le lasam acolo sa putrezeasca, sau sa ii dam foc acum?!
Inca nu NE-am decis, suntem foarte indecisi, insa pina atunci NE  adunam amintirile imprastiate, si aruncate tot de Noi, iar apoi aduse de-o suflare a vintului, pin la cei doi( artari).
Imi vine in gind doar aceasta zi, doar asta.
A trecut nustiu cum, ciudat,simtind cum trec clipele fara tine,dar spre sfirsitul serii cu o senzatie de trecere prea rapida, poate chiar prea.
Insa macar acum ca am vazut cum mi s-a scurs in acest rastimp nisipul prin palme, pot spune liber : " Prima zi a trecut ".
S-inca, nustiu cum, parca n-a avut aceasta zi destula lumina ca sa poate fi zi, si acum ca e noapte, parca e prea deschisa, parca e prea mare luna, si parca e poate prea plina, si parca ceva nu-i ajunge sa fie noapte.
Nu planuiesc sa dorm, dar sunt obosita, azi, a fost o zi lunga...si parca,a, facut atitea, parca pot sa-mi amintesc de orice amanunt cu mindire, ca o data de mult.
Dimineata mi-am pus alarma sa ma trezeasca cu valsul lui Doga, deci pina cind dimineata er adulce, si ziua avea sa aiba sens...avea ca mesaj : "trezeste-te somnorila "...cind m-am sculat din pat, am calcat cu piciorul drept, mai intii, nu c-as fi mare superstitioasa, dar mereu mi-am zis cda de cit nimic mai bine ceva.
Am zis : Buna dimineata soare!
Am luat micul dejun, si am plecat la scoala.
Dimineata avea un gust racoritor, parca era o inghetata ce se topeste in gura incet, pentru ca timpul din rece se facea mai cald.
Imi era dor sa merg pe jos la scoala, doar ca sa admir natura, si mi-am implinit azi o dorinta, chiar daca pe drum mam intilnit cu o cunoscuta, cu care am zimbit, si am vorbit, si desigur pentru o zi mai buna mi-am ridicat dispozitia.
La coala orele au fost acceptabile, si dispozitia imi raminea aceeasi, chiar uitasem de tot ce se intimpla din jur, si ma gindeam doar la ziua de azi, si al fecare clipa care trece, cum trece...
Ultima lectie n-am facut-o , si am ramas cu 45 min mai libera pentru restul zilei, deci ma gindisem sa-mi mai implinesc o dorinta. Asaca, am plecat la biblioteca scolii, si mi-am luat doua carti, una cu poezii  si alta un roman dac anu ma gresesc. Chiar o sa subliniez si cum se numesc : " Valentina Gusac - Doamne nu-mi lua Iubirea cartea cu poezii si cealalta Guy de Maupassant - O viata". Pina acasa ardeam de nerabdare sa le citesc, insa planurile mi se schimbara, si imi mai pierdusem  ceva mp cu prietenii prin parc, dar eu am stat linga havuz si am inceput a citi : "O viata ",dupa citeva foi citite, mam intilnit cu o prietena foarte buna, am mai vorbit, si-apoi plictisita de atita rutina, mi-am zis ca trebuie sa plec acasa. O luasem amindoua pe-un drum mai avantajos in care am vorbi despre toate.
Acasa, iarasi am sa subliniez, am inchis poarta, si a intrat in  colivie, mi-am zis adio libertate, si am revenit la ce am fost.
Am luat prinzul, mi-am facut temele negrabita, pe care da si pe care nu, si-apoi am inceput a citi cartea cu poezii, erau dedicate unui copil din partea autoarei(mamei),  erau fenomenale si chiar am plins citindu-le.Dupa citeva minute de reculegere a sentimentelor,am ajutat-o pe mama sa faca conserve, caci toamna nu-i doar eliberarea sufletului pina-n iarna, cind e frig, ci si o pregatire de a supravetui iarna.
***
 "Sufletul meu e ca o fereastra.Acum ca e frig, e inchisa."
***
Dupa ce-am terminat cu lucrul, mi-am indeplinit dorinta pe deplin, si am inceput a citi si romanul inceput mai devreme in parc.
Da, parca am facut atitea, da parca n-am facut nimic, ei,  acum totul e doar o citirie,o frunza, si doar amintire.
Dupa ce am luat cina, am facut o baie, iar seara mam cufundat de data aceasta azi in calculator, si nu doar asta pe site-urile de socializare, ci pentru a povesti ceea ce simt, caci tare de mult, n-am mai facut, si daca zau, m-a fost dor, si daca zau, ma simt mai bine, mai usurata.
Am povestit ce-am facut azi, dar nu am zis in nici intr-un colt a povestirii, cit de mult mi-a lipsit, si cit de mult m-am gindit, si cit de mult mie dor...

P.S.
Iata asa a trecut Luni, prima zi pe care-o numar din pauza pe care-am zis s-o facem, ca sa stim daca ardem sau daca lasam sa putrezeasca frunzele din noi...
A fost mai mult decit suportabila, chiar mai mult decit reusita, as egalao cu oricare zi, insa lipsita de tine, si-atit, ce-am inteles din ea este ca,  am putut s-o am si ianitne sa te cunosc si dupa si-oricind, si poate chiar rmai buna si poate chiar mai rea. Insa la sigur, o zi petrecuta alaturi de tine, de vorbele tale, de stringerea ta de mina, de glasul tau din telefon, de un sms, de o convorbire pe skype, si de  multe altele, dau viata nu zilei de inainte sa te  fi cunoscut care avea si asa pentru ce trece , si nu zilei din viitor care la sigur c-o sa aiba si ea un rost al ei, ci pentru ziua care-i acum in noi aceeasi, lasindu-ne amintirea c-atrecut pentru unul din noi, si speranta ca cea de maine va trece iar  pentru unul din noi.

 BISOUXXX la cei care citesc si care ma inteleg....




ginduri

**************************************************


Atita timp cit, veneai pina la mine la poarta si ma luai ca sa ne tinem de maini si sa doar ne uitam unul la altul lovind fata asfaltului cu talpile-ni prea usoare, si incaltate in iubire, ca sa pornim cu pasi mici, si ca sa stirnim praful de pe drum parca din ciocolata, care se topeste la prima ploaie, si care lasa din urma ei gropi.
Care ne fac sa ne impiedicam de ele, si sa cadem cu nasul lipit de cea mai mica pietricica, si sa vedem cum rima merge mindra inainte si nici nu se uita la noi. Dar, dupa fiecare cadere sa ne ridicam mindrr de jos, spunind ca nu ne doare nimic(chiar daca nu-i asa) si dupa care sa mergem inainte stringindune buzele pina la singe, dar stiind ca iaca, iaca, si-mi ridic treptele mai departe, poate cel putin cu un etaj mai sus,si poate,poate cu o terasa mai mare...
Atita timp, cit ne tineam de maini, iar tu mi-o stringeai, ma simteam luata din acea colivie din care ies de fiecare data cind te vad, pentru ca cind te vad, te vad ca pe o eliberare....
Si da, colivie, una nu enorma, dar destul de mare, ca sa pot sa ma simt far' de scapare in ea.
De fiecare data cind inchid poarta  din vopseaua neagra ce deja bate-n spre un ruginiu cameleonic, cum ii zic eu'',ca prin filmele alea de groaza, trag aier din rasputeri, si ii dau drumul numai cind deschid poarta sa plec de-acolo.
Imi mai da senzatia rolului principal dintr-un film de groaza si atmosfera curtii, peste tot cu o iarba uscata, de parca toata ziua soarele nu a avut cind, sau nu a dovedit sa o arda pina la capat, si si-a lasat treaba si pentru maine.Iar, scaunul din lemn care sta intre cei doi castani, se face si mai lacuit, si mai de-un galben inlemnit acolo singur, mai ales cind apune soarele, si nu zic, e frumos, si nici nu zic c a nu-mi place sa admir curtea pe timp de apus  sau de rasarit, dar nici nu zic ca mai intodeauna ma inspaiminta aces loc.
Ne mai pomenind si de aierul ala de muzeu cind intru in ograda acestei curti, caci tata a avut grija sa aduca pe-aici vechiturile de pe lume, felinare, roabe, roti,etc dar cioturile din lemn, pe care le puse cu un an in urma, intre nucul si castanii aia doi, ca sa faca locul mai romantic, zic eu',si daca tot am pomenit, imi place nespus de mult sa citesc stind la masa si scaunele facute din tulpinile copacilor, parca ma simt acolo mai aproape de mine''.
Si daca tot vorbim despre acest loc, pot spune ca dimineata  imi pare ca o iubita lasata de iubitul ei inca din noapte, fara stirea ei.Vad acest loc ca pe-o ea, ca pe-o dimineata tirzie, frumoasa, rece, si parasita.
Seara, dar da, si seara e frumoasa, e si rece si calda, si e aproape dar incet plecinda, si pina la urma e departe, si nu numai seara, ci si acest loc, in care am stat noi.
Acum ca e toamna, o sa fur un vers pe care l-am citit, nu-i tin minte autorul, dar ii simt versul ce l-a scris, si cert iti zic cami simt trairile'' amintiri si frunze,frunze si amintiri''.
Le simt cum imi cad din inima, si cum  bate vintul in favoarea lor, dar inca nu pot uita cum mugurii acestor amintri mi-au crescut in suflet incet incet,si stau acum si ma gindesc, ca am ramas aproape copac gol si-uscat.Iar frunzele mi le simt imprastiate, fiind copac si-avind  in pamint radacini, eu nu ma pot apleca,ca sa mi le pot lipi inapoi, si-stept ninsoare,dar mai inainte de toate  astept ploi.
******
Acum ascult 3 sud est -"Vorbe care dor", e o melodie veche, si desi am ascultat-o de mii de ori,o ador de fiecare data si o inteleg de fiecare data altfel, in ziua de azi 12 septembrie 21:59 s-a terminat, iar la 22:00 o ascult din nou pentru a doua oara, si azi, nu pentru ultima".
O ascult, si parca simt ca-mi cinta in inima.
Dupa aceasta melodie mai sunt altelea in topul melodiilor care-mi cinta in inima, in acelasi tempou, si toate-s pe aceeasi tema : Love.
Ce pot sa fac, daca e toamna, si daca nu pot sa ascult alteceva decit ceea ce simt, si nu ma simt de loc cum arat.
*********
Si ce folos sati arat dintii daca stii si singur, ca nu rid?!!
Si ce folos sa ii arat la toti, daca nu asa ma simt?!
Dar sa nu ma prefac?! nu cred ca mai pot, e-un fel de deprindere, care ii favorizeaza pe toti, si in cele din urma pe mine...
Dar, sa fim seriosi ?!
cind intrebi pe net :"ce faci? si-ti raspunde bine tu? iar tu si eu la fel ..."cred ca nu ai  un motiv de discutie,dar desi te superi ca nu e mai lung raspunsul, te bucuri ca nu trebuie sai asculti poate si problemele lui, pentru ca poate le ai si tu pe-ale tale....dar...pina la urma asa suntem toti?!!!!
Adica, intr-un cuvint oameni.
Desi ma mint si pe mine, si desi ne mintim cu totii, cuvintele: " a fi om " nu sunt cele mai potrivite atunci cind spunem cuiva care nu se comporta bine, spunindu-i : " fii om "!!!?? Avind ca sens sa se compoarte bine,normal etc, ca toti ceilalti.
Dar ar trebui sa ne intrebam acum ?! Ce este omul,totusi, este la fel ca toti si este un animal in cele mai mult de 50 % ale intelesului acestui cuvint.
Nustiu de unde pina unde am ajuns la aceatsa tema, dar, nici un capat de ata nu se leaga cu celalalt, fara sa i se vada nodul.
****
Ramin la aceleasi sentimente de mai sus.
Imi simt frunzele pe care pina acum le-am adunat intr-un morman, iar imprastiate, iarasi vintul m-a tradat, nu sunt ceea ce-ai vrea sa fii, dar sunt, si atita timp cit sunt, ori ma faci frunza ori ma lasi sa fiu copac.



пятница, 26 августа 2011 г.


pe tine te-am ocolit, te-am impins, si am facu pina si imposibilul sa nai ce cauta in doubla mea viata, si in cele din urma am reusit.
Esti parte din mine pe Pamint,doar aici, iti dau voie sa ma molipsesti de dor, de iubire, de suferinta, de tot si de etc...
Mi-am pus viata din vis intr-o colivie pe-un timp , si nu vreau sa iasa de acolo pina cind nu ma satur de-ati fuma respiratia....
Ascult pianul, chitara, vioara, vocea, in gind, si le las acolo sa tipe, sa strige dupa mn.
Daca o sa intri in ea(viata doubla a mea) nu o sa mai poti iesi de acolo, iar eu nu mai am nevoie de inchipuiri.
SUNTEM si nu SUNTEM in acelasi timp ceva sau poate nu.
Un cintec, il am in inima si te mai am aproape si pe tine, pina cind stiu ca asa-Mi vrea minteaaA.
Am nevoie sa scriu, am nevoie de foi si de cuvinte, o multime, le am in suflet,,,,,le ai si tu, dar.,,,
Chiar simt ca-n ea(inima) ceva se simteeeE""""""""""""""""




Te joci, cu cartea mea,Joacate, haiii

of....ce sila mii sa mai inghit supa asta din litere chioare.,,,
vreau sa fumez,,,,daaaaaaaaaaaa......sa-ti fumez rasuflareaaaaaaa;;;;
s-apoi sa para totul ca un ecouUU!!!
Dar,,, iar,,,,atitea SECRETEEEEEe** se ascund dupa perdeaua verde a gindului tau.
Cite cinteceee,,, ah, cite cintece am acultat aziiiiiiI,,,,si toate tristEEEEEEeee :(:(:(:(
Chiar imi era doR sa pling, aveam impresia ca am in mine o voce pe care vreau sai dau drumul sa iasa dar fara ca sa pot,simt ca mi-a intrat in suflet un intrus, si parca mi se tine de venele inimii mele iar eu nu pot sai dau mina sal asez frumos intr-un loc al ei....
******************************
TineMAA strins de mina, nu-Mi da drumul, IMbratiseazaMAA, JocaTEE cu parul MEUU,,,
sarutaMAA, minteMAAAA,,, faMA sa sufaRR,,,, stiu ca POTIIIIIii ;(dar dupa, uitaMAA
*************************
Как надоела вся эта фальшь!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Chiar nu intelegi ca m-am SATURAT????
E asa de greu??? SA-mi asculti inima, te rog ascult-O, sau
las-O