вторник, 26 июля 2011 г.

Chibzuiri

Cit de liber si euforic poate, trec aceste toate iluzii albe,enorme si crutate de mine.
E ca si un stres, dar e expulzabil din mintea-mi oarba. Un nor a venit iar cu el un dor, scutit de griji. Incredibil cit de departe pot ajunge toti acesti nori, acea stea, luna, soare; imi mai pare si incredibil faptu ca poate in acelasi moment le privim amindoi.
Tu, poate cu dispret, eu, poate cu drag.
Si totusi imi place ideea ca le-am putea cindva privi in acelasi moment, si poate am fi coincidenta aceea in care doi oameni gindesc aproape acelasi gind, si poate ei vor fi in pieliea noastra.
dar tot ce gindesc acum imi pare apropiat dar asemanator cu un cintec preferat ce l-am ascultat de ceva ori, iar apoi imi rasuna in cap caraghios si-mi cauta sa-l alung ca pe unu de prost gust.
Imi pare inca un gind prabusit la pamint ca un inger prea pur cazut din cer. Dar, aud cum clapele unui pian rasuna tipator inspre mine, vin din partea unei usi, dar nustiu a carei usi, caci sunt udneva,iar acest undeva are neinfinituri pe care nu le cunosc.
Am plecat si eu, cu visele intr-o valiza, la moment care e genata mea, si acum ma aflu intrun cartier, pare dragut, dar am acceptat voia picioarelor care m-au adus aici.
Si nu am de gind sa plec undeva pina ce nu-mi dau seama cum tu iesti asezat in inima mea.
Sunt o sensibila, stiind ca puterea iubirii ma facut asa. Acest gind ma mai milostiveste, in rest, nimic.Puterea iubirii e mai puternica decit opunerea mea fata de ea pentru tine.
Viata continua, iar ea inca isi bate joc de mine, ca de ultima raza de soare pe inserate.



понедельник, 25 июля 2011 г.

Pentru cea mai buna prietena a mea Raisa.Ai uitat de mine, da cind o sati aduci aminte, o sa fie prea tirziu.


Oamenii vin si pleaca din viata mea,dar imi dau seama de asta doar dupa ce pleaca,sau poate numi dau seama de fel.
Uneori am impresia ca ramin prea multi trecatori, sau neinsemnati,pe aici,iar din restul mai ramin si prieteni.
Dar, de cele mai multe ori, nu ramine nimeni.PArcar dori sa intre, dar vad in fata lor un lacat prea mare.
Cei ce vor, dar s eintoric inapoi de unde au venit, sunt prietenii mei.
Acum aproape toti din ei, ii numesc ex-prietenii mei,ha ha, acum nu mai sunt ai mei.
Stiti, ca si cind eram copii, cind mama si tata ne cumpara o noua jucarica, uitam de cea veche, frate, acum, si de ceva timp, ma simt eu jucarica cea veche, si nu numai, parca as fi lasat intrun colt, sau subt un pat undeva, ce sa mai zic de pod, dulapuri.
E greu, si nu ma salveaza din acest greu bratara prieteniei.
Nustiu cit de fidela mi-ai fost, si nu-mi prea pasa,dar bratara daruita de tn, ea mi-a fost fidela, timp de citeva luni.
E deja toata mototolita, si aspra,inchegata, si parca nici culori nare, e stearsa si poate asa ca prietenia noastra.
Vai de mine, si de mine, prietenia noastra a ajuns a fi un bolovan legat de o sfoara care la capat e legata si virita in jurul capului cuiva, si care, abia, abia va fi aruncata in apa.
Asa de multa incredere am avut in tine, scumpa si iubita mea prietena, incit am impresia ca na fost nimic.
Stii, e momentul divulgari,divulgarii inimii mele albe care nu stie ce spune vocea dintrinsa.
Ah, doamne, ce multe am pe cap, defapt am putine, dar imprastiate deaspupra urcusurilor si a coborisurilor mele ca un covor persan.
Da, draga mea, am atitea, si tu le stii, chiar daca cind mai vorbim noi asa, paote nici nu ma intelegi.
Dar, le stii, le stii, si-mi e teama, ca nu le pot duce, covorul asta persan pare a fi mai greu decit atunci cind e ud.
Problemele astea sunt critice, eu le crititic prea des, dar prietena mea, asami place sa-ti zic, chiar daca iti spuneam despre ele, tu le auzieai si apoi iti ieseau pe cealalta ureche, dar le auzeai.
Si asta te ridica in slavi fata de mine, te ridica, din simplul fapt ca ma auzeai.Iar eu iubesc cind cineva macar ma aude, iar apoi numi pasa daca uita, prin faptul ca auzeai ceti spun, imi faceai si imi spalai sufletul ca sa devina mai alb, mult mai alb.
Draga mea, n-am sa uit nicioadata, si n-am sa te uit nicioada,chiar daca pentru mine exista mereu cuvintul dar.
Dar, sa stii ca inre noi doua el va ramine cu Caps Lock, adica DAR.
Ai fost, esti, si vei fi, prietena mea de suflet, si nu numai.
Mai ales ca consider, ca el e aproape cel mai important organ al omului, stii si tu, dar atunci cind apare altcineva in viata ta. te orbeste, si uiti lucrul asta.
Si mai ales, uiti de mine.
TU, mai invatat sa nu cred in cuvinte, si mai ales in vorbe, chiar vorbele tale.
Ai un suflet mare,alb, dar adesea portocaliu, iar cind esti orbita ca atingi cerul, ceea ce doar ti se pare, il ai negru ca noaptea.
Dar, oricum sufletul tau, nu ramaine o taina, el e mereu deschis, dar nu toti pot intra in el, asa cum am intrat eu, imi permit luxul ca daca asa a fost, sa ies, la fel de elegant, cu am intrat.Esti sensibila dar prea credula, uiti prea repede momentele care teau durut, dar cu mine,Cu mien e viceversa, eu sunt sensibila dar puternica, si nu uit nicioadata,dorind sa ma razbun.
M-am indragostit de prieteneia noastra sincera, cum o credeam, dar, mai tradat in cel mai nemernic si meschin fel.
Nustiu daca te urasc, dar detest faptu ca am avut si eu un sprijin, o fringhie de care sa ma tin, iar tu ai fugit ca cel mai alb inoroc.
Peretii au urechi, iar eu am afltat ca cel mai dezvoltat organ al meu este auzul, pentru ca stau cam slab cu vederea, macar pot auzi, si sincer uneori regret ka aud prea mult, adica mai mult decit trbuie
Iar eu, eu, imi stiu limetele.
Mi-am deschis aproape usita unei sali din sufletul meu, nu numai tie ci tutuor cititorlor, iartama pentru, ce crezi tu ca nam facut suficient de bine.
Insa vreau sa te tin la curent, ca eu fac sacrificii, dar le fac pentru cine stiu ca merita, insa parerea mea, ca tu meriti, dar putini o sa le faca.
nu vreau sa cred, dar o sa pierzi multe, chiar daca cistigul va fi oarecum bunicel.
Vreu sa mai zic, ca nu tot ce e nou si bine ambalat, e trainic si bun.
Si am vrut sa mai spun, ca stiu totul, si ca numi place ca mai mintit.
Mai tradat cu cineva care cindva pe amindoua ne facea sa ne simtim rau, te felicit, pentru ca nu e pentru prima data cind miai facut asta.
Dar, un dar ramine totusi dar.
Sa stii ca te iert, dar, nu tot ce se iarta, se uita.
Eu n-am sa te uit, nici gind.
chiar daca ma doare, si chiar daca am plins, attit, sa stii ca mai dezamagit, meriti dispretul,dar sunt o egoista cum spun toti, si nu am de gind nici pentru tine, si nici pentru ei, sau altcineva, dar mai ales pentru tine ca am tinut si tin atit de mult, nam sami irosesc nici macar o picatura dintrun sentiment anume.
N-ai soviste, si nai pic de rusine in tine, iartama ca daca ai citit, ti-am irosti acele citeva minute din viata ta.
Ai fost cea mai buna pietena a mea, si mereu vei fi.
Mai lasat in clipele cind am avut nevoie de tine, stii bine ca eu nam facut nicioadta asta.
Dar, cindva, o sati para rau.Cit de departe este acel cindva acum, oricum el va veni.
Iti spun doar, ca ma simt mai bine, acum, acesta usita a prieteniei noastra, o incui bine, si cu devotament cu lacata si cheita prieteniei noastre.
P.S. PEntru ex-priena mea cea mai buna.
Te iubesc prietena mea, dar ma doare, si asta e mai presus de orice, caci ma doare sufletul.
Intelege ca prietenia e mai presus de nori, iar daca o pierzi, se tranforma intrun trofeu care ai dorit sa-l ai dar s-a dovedit a fi neinsemnat.
Uita ce-a fost, dar si uitarea e grea!!!!!!!!!!!!